Pastravul curcubeu (Salmo gairdneri)

Pastravul curcubeu este denumit si pastrav
american.
Denumiri straine: franceza-Truite arc-en-ciel;
engleza-Rainbow trout;
germana-Regenbogenforelle; italiana-Trota iridea.
Raspandire
Originar din America de Nord (California), a fost
introdus in Europa in
jurul anului 1880, in Germania mai intai si apoi
in alte tari europene,
printre care si tara noastra, inainte primului
razboi mondial.
Exista doua varietati de pastrav curcubeu:
pastravul curcubeu propriu-zis
(rainbow trout), stabil in apele de munte si
pastravul curcubeu denumit "cu
cap de otel" (steelhead trout), care migreaza in
ocean in stadiul de adult.
In Europa au fost aduse sub forma de icre
amondoua varietatile, atat Salmo
shata ce traia in regiunea superioara a paraielor
din Muntii Stancosi, cat
si forma migratoare din regiunea dinspre varsare
a paraielor respective
(Slamo irideus).
A fost introdus ca specie de baza in lacurile
Bicaz si Vidraru, insa a fost
extras prin braconaj aproape pana la exterminare.
In lacul Lotru forma
specia majoritara.
Descriere
Colorat mai putin frumos decat semenii sai din
aceeasi familie, pastrvul
curcubeu este verde-cenusiu uneori albastrui pe
sapte, argintiu stralucitor
pe flancuri si albicios pe burta. In lungul liniei
laterale, mult mai
'pronuntata decat la
ceilalti pesti din familia salmonidelor, are o
dunga cu irizatii de
culorile curcubeului, de unde isi trage numele.
Forma corpului este asemanatoare cu cea a
pastravului indigen, solzii sunt
insa mai mari, in numar de 120-150 in lungul
liniei laterale.
Flancurile si spatele ca si inotatoare codala, sunt
presarate cu numeroase
puncte mici negre. Punctele rosii lipsesc. La
unele exemplare punctele
negre mici, de forma neregulata, sunt raspandite
pe tot corpul.
Inotatoarea codala este scobita si la varsta
inaintata. Capul este mai mic
(proportional cu corpul) decat la pastravul
indigen.
Puietul de o vara are dungi transversale ovale pe
flancuri, dungi ce dispar
in a doua vara.
Felul de viata, hrana
Este mai putin exigent la conditiile fizico-chimice
ale apei decat ceilalti
pastravi. Suporta bine tulbureala apei, se
multumeste cu un continut mai
scazut in oxigen dizolvat (6-7 cml/l), cu un
curent mai lin, prefera apele
neutre cu valoarea pH-ului in jur de 7.
In ce priveste temperatura apei, in bazine suporta
temperaturi pana la 28
de° C timp de cateva ore, daca debitul este cel
putin 1 litru/minut la 1 kg
peste.
Optimul de hranire il are cand temperatura apei
atinge valori cuprinse
intre 15-19° C; consuma insa hrana ce i se
administreza si cand apa are
temperaturi apropiate de 1° C, fapt care-l face sa
inregistreze cresrteri
si in timpul iernii. La temperaturi ce trec peste
23° C hranirea inceteaza.
In apele libere, hrana este constituita din tot
felul de insecte si larve
existente in apa sau care zboara la suprafata
acesteia. Este mai vorace
decat ceilalti pastravi, fiind tot timpul flamand si
in cautarea hranei.
Inghite tot ce cade in apa.
Este mai putin pretentios in ce priveste
adapostul, preferand in schimb apa
mai adanca.
Cresterea
In apele naturale, la varsta de 2 ani atinge
lungimea de 20-25 cm si o
greutate de 100-250 g. In bazinele inchise,
cresterea este in functie de
temperatura apei, de debit si in special de
hranire.
Hrana de calitate si abundenta ei in apele
interioare face ca pastravul
curcubeu sa inregistreze cresteri putin obisnuite.
Greutatea maxima
inregistrata in lacul Bicaz este de 5,4 kg.
Reproducerea
Maturitatea sexuala o atinge la 2 ani (masculul)
si la 3 ani (femela);
femela are icre uneori si la varsta de 2 ani
atunci cand are conditii
optime de dezvoltare. Depunerea icrelor are loc
primavara, incepand cu luna
martie si sfarsind cu luna aprilie. In apele
curgatoare naturale pastravul
curcubeu nu se reproduce. Depune insa, partial,
icre in lacurile alpine si
in raurile care alimenteaza lacurile de baraj in
care a fost introdus.
La 1 kg greutate corp se obtin intre 2300 si
4000 de icre galbene sau
portocalii de 4-6 mm in diametru, in functie de
varsta si greutatea
femelelor.
Incubatia dureaza intre 30 si 60 de zile, icrele
eclozand dupa acumularea a
330-390 grade-zile .

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Bloggerized by Blogger Template