2.Anatomia interna la Salmonide

APARATUL DIGESTIV
Aparatul digestiv este compus din: gura, faringe,
esofag, stomac si glande.
Gura, dupa pozitia ei poate fi: terminala, cand se
alfa in varful botului
(cum este la salmonide), superioara cand este in
partea de sus a lui sau
inferioara cand este situata in partea de jos a
botului (la porcusor,
mreana, scobar).
Unele specii de pestii au langa gura niste
prelungiri ale pielii numite
mustati, care au rolul de organ senzorial (la
mreana, grindel, etc.) sau
folosesc la atragerea prazii (la somn, mihalt,
etc.).
Modul de hranire a determinat si forma gurii, ca
si prezenta si absenta
dintilor. Astfel, pestii rapitori, grupa din care fac
parte cele mai multe
dintre salmonide, au gura mare si prevazuta cu
numerosi dinti indreptati
spre inauntru, care au rolul de a retine prada.
Spre deosebire se alti
pesti, salmonidele au dinti si pe limba, acestia
fiind necesari pentru
taierea prazii.
Pot avea dinti si unele specii de pesti care nu
sunt rapitori ci se hranesc
cu diverse organisme animale sau vegetale; asa
sunt cele mai multe
ciprinide (familia crapului), boisteanul etc. Dintii
acestora nu sunt
situati pe maxilare, ca la ceilalti pesti, ci pe
oasele faringiene, fapt
pentru care poarta denumirea de dinti faringieni.
Unele specii de pesti,
cum sunt: coregonul, morunul, nisetrul, etc. sunt
complet lipsite de dinti.
Aproape la toti pestii dintii cad de mai multe ori
in timpul vietii, in
locul lor crescand altii noi.
Faringele serveste mai mult la respiratie, in
regiunea lui fiind situate
branhiile. In el se gasesc glandele cu secretie
interna (tiroida si
timusul).
Esofagul este format dintr-un tub scurt si larg
care se continua cu
stomacul.
Stomacul, absent la ciprinide, este bine dezvoltat
la pestii rapitori; el
are rolul de a digera alimentele. Locul de unire
a stomacului cu intestinul
se numeste pilor; acesta este prevazut cu niste
prelungiri denumite
apendici pilorici, care maresc suprafata mucoasei
intestinale si servesc
drept criteriu de diferentiere intre specii. La
unele specii de pesti (de
exemplu la rechini) aceste prelungiri lipsesc.
Glandele servesc la digerarea hranei prin sucurile
pe care le secreta. Cele
mai importante glande sunt ficatul si pancreasul.
Ficatul salmonidelor este de culoare bruna-rosie
inchis; este nelobat si
situat in regiunea inimii; reprezinta 2,5-3,5% din
greutatea corporala. Ca
la totii pestii, ficatul secreta in intestin fierea
necesara bunei
functionari a celorlalte glande.
Pancreasul este o glanda situata in intestin. Ea
secreta asa numitul suc
pancreatic, care serveste la transformarea
alimentelor in substante ce sunt
asimilate prin sange (cum sunt: glicerina, hidratii
de carbon, etc.).

APARATUL EXCRETOR
Aparatul excretor este constituit din rinichii
asezati sub coloana
vertebrala - formeaza dunga de "sange inchegat"
situata in lungul coloanei
vertebrale care trebuie indepartata la curatarea
pestelui, pentru ca sa nu
se altereze. Rinichii servesc la evacuarea urinei
prin canalul urinar.
Pastravul elimina zilnic intre 60 si 100 cml de
urina la 1 kg greuatate.
A PARATUL RESPIRATOR
Aparatul respirator este format din patru perechi
de branhii asezate sub
opercule. Apa intra prin gura pestelui, trece prin
branhii unde este
deposedata de oxigenul dizolvat in ea si apoi iese
pe sub opercule.
Branhiile au culoarea rosie. Culoarea galbuie a
branhiilor indica, printre
altele, un continut in oxigen al apei sub cel
necesar pestilor.
Unii pesti, ca: grindelul, zvarluga si tiparul au
intestinul adaptat si
pentru respiratie in partea posterioara, de unde
oxigenul luat din apa
intra in sange; aceasta se numeste respiratie
intestinala.

VEZICA INOTATOARE
Vezica inotatoare este asezata intre intestin si
rinichi. La salmonide ea
este formata dintr-o singura incapere. Vezica
inotatoare serveste la
mentinerea echilibrului, fiind umpluta cu gaze
luate de la suprafata apei,
prin inghitirea aerului. Prin modificarea volumului
gazelor pestele poate
cobori sau urca in apa.
La unele specii de pesti, ca: grindelul, nisiparnita,
zvarluga, s.a.,
vezica inotatoare este foarte mica si nu mai are
rol de organ de cufundare
sau de ridicare din apa. Aceasta adaptare se
datoreste faptului ca speciile
amintite traiesc pe fundul apei. Vezica inotatoare
poate avea si functii
senzitive, respiratorii sau, uneori, producatoare de
sunete. Datorita
vezicii inotatoare, pestii morti se ridica dupa un
timp la suprafata, ea
umflandu-se foarte mult.

APARATUL CIRCULATOR
Aparatul circulator este compus din inima, artere
si vene. Inima este
situata in regiunea de jos a branhiilor, fiind
alcatuita numai din doua
camere (auricul si ventricul). Marimea si
greutatea inimii variaza dupa
felul de viata al pestelui si dupa talie, fiind sub
1% din greutatea
pestelui. Datorita activitatii intense pe care o duc
pestii rapitori,
acestia au inima mai mare decat pestii pasnici.
De la inima pornesc spre
branhii si spre periferia corpului un numar de
artere care servesc la
transportul sangelui, iar de la periferie sangele
este adus spre vene.

APARATUL REPRODUCATOR
Glandele sexuale sunt perechi si poarta numele se
testicule la masculi si
ovare la femele. Produsele sexuale se numesc icre
la femele si lapti la
masculi si reprezinta intre 15 si 25% din
greutatea totala a femelei si
3,5-3,9% din greutatea pastravului mascul.
Numarul icrelor variaza dupa specie, varsta, hrana
si greuatatea corpului.
Astfel, pentru 1 kg greutate-corp numarul icrelor
este de circa 2000 si
5000 bucati la majoritatea salmonidelor, cu
exceptia coregonului si
lipanului, de circa 200 000 de bucati la crap,
600 000 la lin si 1 000 000
la mihalt. Marimea icrelor variza de la 1,5 mm la
crap si coregon, pana la
6 mm la pastrav.
Numarul laptilor este mult mai mare decat al
icrelor. Astfel la pastrav
este de circa 500 milioane (10 miliarde la cm
cub de sperma) iar la biban
de circa 150 bilioane, la 250 g greutate-corp.
Dupa eliminarea din corp, laptii pastravului
traiesc in apa intre 30 si 90
de secunde, timp in care terbuie sa fecundeze
icrele. Laptii pot fi
pastrati viabili pana la 10 zile, la o temperatura
de +5 grade C, fara apa
insa. Icrele au o valabilitate mai lunga in apa: 20
- 30 minute.

SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos este alcatuit din creier (situat in
cutia craniana) si
maduva spinarii, care alcatuiesc sistemul nervos
central. Din creier si
maduva spinari pleaca nervi in tot corpul,
formand sistemul nervos
periferic.
APARATUL RESPIRATOR